România arată diferit în funcție de locul de unde privești harta. În marile orașe, ritmul de creștere economică a ținut pasul cu media europeană, însă în multe comune din Sud-Muntenia, Nord-Est, Sud-Est sau Sud-Vest Oltenia, ritmul e unul mult mai lent, uneori aproape stagnant. Potrivit rapoartelor UE, aceste regiuni se numără printre cele mai sărace din Uniunea Europeană, cu un deficit cronic de resurse administrative și comune care își acoperă cu greu costurile de funcționare de la o lună la alta.
Dincolo de cifrele oficiale, care adesea maschează lipsa locurilor de muncă prin migrație sau prin munca neremunerată în gospodărie, realitatea din teren arată o fragmentare adâncă. În multe comune, opțiunile economice lipsesc aproape cu desăvârșire, iar comunitățile vulnerabile resimt cel mai dur această izolare.
Ce înseamnă asta, concret, pentru cineva care crește într-un astfel de sat? De cele mai multe ori, o alegere care se repetă la fiecare generație: fie pleci, spre oraș sau în străinătate, fie rămâi, fără prea multe opțiuni în jur. O decizie pe care mulți tineri ajung să și-o puna încă din băncile școlii.
Fundația Amfiteatru lucrează de ani buni exact în această zonă gri, acolo unde decalajul dintre regiuni se simte cel mai direct, în viața cotidiană a oamenilor. Prezența organizației a evoluat, de la un an la altul, urmărind cam aceleași etape prin care trece viața unui tânăr: mai întâi școala, apoi primul loc de muncă, apoi nevoia de a rămâne relevant pe piața muncii.
Această logică se vede în cele patru direcții pe care Fundația le derulează în prezent. În regiunile Centru și Sud-Muntenia, se desfășoară cinci proiecte care urmăresc integrarea pe piața muncii a tinerilor NEETs (cei care nu participă nici la școală, nici la muncă), prin programe de calificare în sectoarele Horeca și Retail. Dincolo de integrarea profesională, o parte la fel de importantă a intervenției începe mult mai devreme, chiar în școală: alte cinci proiecte lucrează la prevenirea abandonului școlar în comunități rome bine delimitate din Centru, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, prin activități educaționale nonformale, mentorat și sprijin material
Intervenția însă nu se oprește doar la tineri. A treia axă vizează formarea continuă a adulților deja angajați, prin programul „Ține Pasul”: patru proiecte, fiecare cu câte 601 de angajați ca grup țintă, prin care oameni din întreprinderi publice și private își actualizează competențele în domenii precum comerț, resurse umane, management strategic sau competențe digitale. Pe lângă aceste axe deja consolidate, Fundația își extinde constant activitatea: cea mai recentă direcție duce organizația într-o zonă complet nouă, învățământul profesional și tehnic, printr-un pachet de trei cu implementare în Nord-Estul și Sud-Estul țării.
Atât în locațiile unde Fundația a fost primită cu încredere de-a lungul anilor, cât și în comunitățile în care abia își începe activitatea, pilonul acestei intervenții este convingerea că o schimbare durabilă se clădește întotdeauna direct în sat, alături de oameni. Fie că vorbim de piața muncii, educație sau formare continuă oamenii dintr-o comunitate trebuie să capete acces real la competențe, calificări și sprijin pentru integrare. Atunci când se întâmplă acest lucru, efectul pozitiv se resimte în întreaga comunitate, nu doar la nivelul celui care participă direct la un curs.
Sursă: FINA, Ștefan, HEIDER, Bastian, RAȚ, Cristina, România inegală. Disparitățile socio-economice regionale din România, FEPS – Foundation for European Progressive Studies, pp. 2-6.
MITRICĂ, Bianca, et. al., „Social Development and Regional Disparities in the Rural Areas of Romania: Focus on the Social Disadvantaged Areas”, Social Indicators Research 152, nr.1, 2020, pp. 67-89.