Deși educația este motorul prosperității economice, România menține una dintre cele mai ridicate rate ale abandonului școlar din Europa. Dincolo de parcursul tinerilor care părăsesc timpuriu sistemul de învățământ, adesea expuși riscului de a obține locuri de muncă slab plătite,
România se confruntă cu o majorare a ratei șomajului, datele ANOFM arătând o creștere a acestui indicator în 2026 comparativ cu anul anterior. Într-un context economic în care dezvoltarea durabilă depinde în mod direct de investiția în oameni, Fundația Amfiteatru
Educația oferă copiilor nu doar cunoștințe, ci mai ales încrederea în sine necesară pentru a-și construi viitorul. Cu toate acestea, în timp ce elevii din marile orașe beneficiază de resurse moderne, cei din mediul rural se confruntă cu lipsuri majore,
Proiectele sociale și educaționale derulate în prezent de către Fundația Amfiteatru în județul Brașov vizează un spectru larg de intervenții, de la cele dedicate sprijinirii copiilor prin programe remediale, până la integrarea tinerilor și adulților pe piața muncii. Trei inițiative
Schimbările reale într-o comunitate se construiesc pe o bază de încredere și pe un parteneriat de lungă durată. În comuna Belin, colaborarea strânsă cu Fundația Amfiteatru a demonstrat că prezența constantă în teren creează oportunități sustenabile pentru toate generațiile.
„Când mai vin domnii de la București?” este întrebarea elevilor din Letca Nouă, județul Giurgiu, după încheierea primelor ateliere de teatru, muzică, dans și fotografie. Derulat de Fundația Amfiteatru, proiectul „Împreună pentru un viitor mai bun în județul Giurgiu” a reușit nu doar să-i scoată pe copii din monotonia vacanței, ci și să le reaprindă interesul pentru școală.
În Teleorman, mulți oameni lucrează de ani buni în meserii pe care, oficial, nu le „știu”. Vânzătoare la un magazin de cartier, casieri la supermarket, referenți într-o firmă privată. Toți au un loc de muncă, dar nimic care să ateste, în acte, că au o calificare în ceea ce fac.
România arată diferit în funcție de locul de unde privești harta. În marile orașe, ritmul de creștere economică a ținut pasul cu media europeană, însă în multe comune din Sud-Muntenia, Nord-Est, Sud-Est sau Sud-Vest Oltenia, ritmul e unul mult mai lent, uneori aproape stagnant. Potrivit rapoartelor UE, aceste regiuni se numără printre cele mai sărace din Uniunea Europeană, cu un deficit cronic de resurse administrative și comune care își acoperă cu greu costurile de funcționare de la o lună la alta.
La Belin, o comună așezată la granița dintre zona secuiască și cea românească, în nordul județului Covasna, activitatea economică rămâne scăzută, având doar 8 salariați la mia de locuitori, față de o medie județeană ce depășește 120. Deși Brașovul și Sfântu Gheorghe, două orașe cu piețe de muncă active, se află la doar câțiva kilometri distanță, Belin a rămas până acum în afara acestei dinamici economice.
Există o ecuație simplă pe care o repetă orice manual de economie: producție = capital fizic + forță de muncă. Ecuația este corectă, dar incompletă. Ceea ce nu apare în ea — şi face diferența reală între comunități care prosperă şi comunități care stagnează — este capitalul uman şi capitalul social.
