Educația oferă copiilor nu doar cunoștințe, ci mai ales încrederea în sine necesară pentru a-și construi viitorul. Cu toate acestea, în timp ce elevii din marile orașe beneficiază de resurse moderne, cei din mediul rural se confruntă cu lipsuri majore, transformând accesul la o educație de calitate într-un privilegiu influențat de mediul de proveniență.
În acest context marcat de disparități regionale, proiectele Fundației Amfiteatru dedicate sprijinirii elevilor își propun să acopere goluri sistemice acolo unde vulnerabilitatea socio-economică influențează viitorul tinerilor. În județul Olt, inițiative precum „Împreună pentru un viitor mai bun Olt”, desfășurat în Fălcoiu și Drăgănești-Olt și noul proiect „Educație pentru viitor”, din Slatina, demonstrează că schimbarea reală se produce prin intervenții adaptate la nivelul fiecărei comunități.
Radiografia comunităților și direcțiile de acțiune
Pentru a afla care este realitatea din teren, am vorbit cu Anca Bălcescu, specialist în programe de educație culturală și identificarea elevilor vulnerabili, și cu Andrei Constantin, expert în informarea părinților. Ei ne-au explicat că barierele în calea educației sunt complexe, o provocare majoră fiind tocmai adaptarea intervențiilor la specificul fiecărui grup țintă.
Astfel, în Drăgănești-Olt, unde există o comunitate romă tradițională, este esențial să se păstreze un echilibru între conservarea limbii romani, a portului și a obiceiurilor și garantarea accesului egal la oportunități educaționale. În schimb, în Fălcoiu, în cadrul comunității de rudari, unde limba romani nu se vorbește, intervenția necesită o abordare diferită, bazată pe construirea încrederii, pe cunoașterea istoriei locale și a originilor specifice.
Pe lângă prevenirea abandonului școlar, intervenția educațională vizează și recuperarea lipsurilor acumulate în ciclurile primar și gimnazial, bazându-se în principal pe orele remediale organizate după programul școlar. Potrivit Ancăi Bălcescu, aceste sesiuni suplimentare îi ajută pe elevi să aprofundeze materia predată la clasă, să suplinească lipsurile din pregătire și să capete încredere în propriile forțe, transformând școala într-un mediu propice învățării.
În paralel, naveta elevilor de la învățământul profesional și presiunile financiare ale familiilor rămân provocări zilnice. Andrei Constantin subliniază că simpla încurajare a copiilor să meargă la cursuri nu este suficientă, este nevoie să înțelegem obstacolele cu care se confruntă, situația financiară a familiei, distanța până la școală și tipul de sprijin necesar. În viziunea sa, un proiect eficient trebuie să se adapteze la realitățile comunității și să implice deopotrivă elevul, familia și instituția de învățământ.
Reacția comunității
La începutul oricărui proiect, reticența comunității este o reacție firească în fața unor inițiative percepute adesea ca fiind temporare. Înțelegerea profundă a mediului familial joacă un rol decisiv în reducerea absenteismului. Părinții, deși adesea copleșiți de veniturile modeste și lipsurile materiale, își doresc un viitor mai bun pentru copiii lor. Prin întâlniri directe, activități de informare și consiliere, familiile au început să vadă școala ca pe o cale reală de mobilitate social. „La început am întâmpinat o reticență destul de mare din partea unor părinți în ceea ce privește înscrierea copiilor. A fost nevoie de numeroase întâlniri în comunitate, discuții directe și explicații pentru a-i convinge că educația este foarte importantă. Treptat, au început să înțeleagă beneficiile activităților remediale, de dezvoltare personală și cultural-artistice. Astăzi există o deschidere mult mai mare și o relație de încredere mai bună între echipa proiectului, școală, elevi și familii”, a spus Anca Balcescu.
Această transformare treptată a relațiilor este confirmată și de Andrei Constantin: „Aș spune că diferența cea mai importantă nu este doar la nivelul activităților sau al unor rezultate școlare punctuale, ci la nivelul relațiilor. Avem astăzi o legătură mai bună între elevi, părinți, profesori și echipa proiectului. Iar această încredere construită în timp este una dintre cele mai importante schimbări.”
Atelierele culturale și perspectivele de viitor
Completarea procesului educațional cu ateliere culturale, sportive și de dezvoltare personală organizate pe parcursul vacanțelor s-a dovedit a fi o ancoră puternică pentru menținerea copiilor conectați la mediul școlar. Timp de două luni de vacanță, elevii au participat la activități adaptate comunităților lor, de la dansuri tradiționale rrome în Drăgănești-Olt și ateliere despre istoria și tradițiile rudarilor în Fălcoiu.
Anca Bălcescu ne-a vorbit despre modul în care aceste ateliere au rezonat cu copiii: „Copiii au primit foarte bine aceste activități. În Drăgănești-Olt s-a pus un accent deosebit pe dansul tradițional și valorificarea elementelor culturale specifice, iar în Fălcoiu pe cunoașterea istoriei și originilor comunității. Aceste activități le-au oferit posibilitatea să își descopere și să își valorifice identitatea culturală într-un mod pozitiv și atractiv.”
Acest sprijin non-formal creează cadrul prin care elevii își pot construi încrederea în propriile forțe, dincolo de mediul lor de viață obișnuit: „Educația nu înseamnă doar carte și rezultate școlare. Copiii au nevoie și de experiențe prin care să își descopere identitatea, să își dezvolte încrederea în ei și să învețe să relaționeze cu ceilalți. Din păcate, mediul în care trăiesc nu le oferă întotdeauna posibilitatea de a participa la astfel de activități”, ne-a spus Andrei Constantin.
Schimbările pozitive se observă deja în teren: prezența la clase a crescut, elevii vin mai bine pregătiți la orele remediale, iar comunicarea dintre școală și familie s-a fluidizat. Totuși, proiectul „Împreună pentru un viitor mai bun Olt” continuă până în 2027, iar miza rămâne consolidarea rezultatelor.
Atât Anca Balcescu, cât și Andrei Constantin își exprimă speranța că beneficiile obținute până în prezent vor fi stabilizate, iar ajutorul acordat se va concretiza prin scăderea absenteismului școlar, un interes sporit al elevilor pentru cursuri și, cel mai important, prin stimularea încrederii acestora în propriile forțe. Totodată, își doresc ca elevii să înțeleagă că educația le poate influența pozitiv viitorul și să conștientizeze că au alături oameni și instituții gata să îi sprijine.
„Nu putem schimba peste noapte condițiile dintr-o comunitate, dar putem să îi ajutăm pe copii să aibă mai multă încredere, să își continue studiile și să își imagineze un viitor diferit de cel pe care îl văd astăzi în jurul lor. Iar pentru mine, acesta ar fi unul dintre cele mai importante rezultate ale acestor proiecte.”